„Am ajuns acolo după ce am avut semnalări că în zonă sunt căutători de comori. Am recuperat nişte piese în urma lor – nu aveau valoare intrinsecă – iar la un moment dat am văzut nişte pietre care nu ar fi trebuit să fie acolo. Ieşeau pur şi simplu din covorul de frunze. Am dat cu piciorul de ele şi a apărut imediat o pafta şi două fibule din fier”, a explicat pentru Adevărula rheologul Horea Pop, şeful Secţiei de Cercetare din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.
05.-mai-620x264
Pentru că se apropia iarna, s-a luat decizia ca locul să fie cercetat după venirea primăverii. Arheologii s-au întors la locul descoperirii iniţiale la sfârşitul săptămânii trecute, păstrând secret locul pentru a nu atrage în zonă şi alţi căutători de comori.
Două morminte dacice au fost cercetate arheologic recent în Sălaj, după ce specialiştii le-au descoperit întâmplător, mergând pe urmele căutătorilor de comori.

Două morminte dacice, în loc de unul

Spre surprinderea arheologilor şi a voluntarilor participanţi la cercetarea în teren, săpăturile au scos la lumină două morminte de incineraţie, aparţinând, cel mai probabil, unor războinici daci.
Cea de-a doua cataramă descoperită este mai elaborată decât prima şi prezintă urmele unui placaj de bronz, semn că a aparţinut unei persoane cu rang important în cetatea dacică din zonă. De altfel, ţinuta cu care a fost incinerat războinicul respectiv mai conţinea şi alte două piese care îi subliniază rangul – două fibule de argint, net superioare celor de fier ce au aparţinut celuilalt războinic.
Obiectele metalice poartă urma incinerării

Vechimea pieselor este aproximată, deocamdată, şi pe baza a ceea ce se ştie despre cetatea dacică din apropiere. „Cetatea a funcţionat de la sfârşitul secolului II î.Hr. până inclusiv tot secolul I d.Hr, moment în care este distrusă, posibil în momentul unificării lui Burebista”, precizează arheologul.

Printre piesele mai inedite descoperite se numără şi o aşa-numită mărgică cu ochi de păun, din sticlă azurie, trecută şi ea prin foc. „Sunt piese greu de realizat: ochii sunt făcut fiecare separat şi inseraţi apoi în profunzime, iar apoi sunt polizaţi”, spune Horea Pop.
Mărgica a fost găsită crăpată, însă ea va fi dată în curând restauratorilor pentru a o aduce cât mai aproape de starea iniţială.
În total, în cele două zile de cercetări în teren, arheologii au scos la lumină zeci de obiecte – inclusiv un vârf de suliţă, un vârf de lance, un topor din fier masiv, fragmente de fibule, pinten cu încrustaţii de argint, ba chiar şi o imitaţie de drahmă, o monedă grecească având ca legendă vaca şi viţelul care suge de la ea. „Se vede că e imitaţie, pentru că în loc să scrie corect numele magistratului care răspundea de emiterea de monede – echivalentul lui Mugur Isărescu – au inscripţionat ceva asemănător unui ornament. Un alt detaliu – botul viţelului nu ajunge la uger. Oricum, chiar dacă este falsă, moneda demonstrează că dacii nu avea numai o economie bazată doar pe troc”, adaugă specialistul.

Descoperirea din Sălaj completează informaţiile despre daci

Citeste mai mult: adev.ro/o4s5q5

Lasă un comentariu

Captcha Captcha Reload