După ce s-au băut ultimele picături de vin din aceste două butoaie gigantice, acum 300 de ani, cineva a avut ideea „genială” de a le pune în pământ pentru a le folosi drept toalete.

Conform Live Science, arheologii au descoperit latrinele din perioada Renaşterii la Copenhaga. Băile improvizate, care fuseseră aşezate în curtea unei case de oraş, datează de la sfârşitul anilor 1680.

 

Mulţi oameni s-ar înfiora la vederea unei toalete vechi de 300 de ani, dar arheologii s-au considerat norocoşi făcând această descoperire. Ei au lucrat la cernerea şi examinarea materiei organice, care a oferit indicii despre dietele, alianţele comerciale şi obiceiurile oamenilor din acea perioadă.

 

“Oamenii ale căror  latrine le-am investigat au fost hrăniţi bine cu pâine, peşte şi carne, alături de o varietate de fructe, ierburi şi mirodenii”, a spus Mette Marie Hald, cercetător principal al arheologiei mediului la Muzeul Naţional al Danemarcei .

 

“Majoritatea produselor alimentare au fost cultivate local”, a adăugat ea, “dar unele plante alimentare erau exotice, arătându-ne că este posibil să fi cumpărat, de exemplu, cuişoare, care ar veni din Indonezia”.

 

Simpla prezenţă a acestor cuişoare indică faptul că oraşul Copenhaga a avut acces la bunuri din comerţul pe distanţe lungi, probabil prin intermediul companiilor comerciale olandeze, deoarece Indonezia era o colonie olandeză la vremea respectivă, a precizat Hald.

 

“Ştim că, în anii 1680, la Copenhaga, locuiau comercianţii olandezi”, a menţionat ea. “Este distractiv să ne gândim la faptul că, acum 300 de ani, am fost deja parte a unei reţele globale de tranzacţionare,” a completat cercetătorul din cadrul Muzeului Naţional al Danemarcei.

 

Un lucru era sigur: cine folosea toaletele avea o dietă sănătoasă şi variată. O analiză a oaselor de animale şi a seminţelor de plante a arătat că poporul mânca din plin hering şi paine de secară.

 

De asemenea, au fost capabili să cumpere alte tipuri de peşti, cum ar fi anghila, codul şi bibanul, precum şi o mixtură de fructe şi ierburi, inclusiv mere, zmeură, cireşe, mărar şi coriandru. 

 

“Anumite fructe care au provenit de mai departe au fost probabil uscate, cum ar fi smochinele, stafidele şi coaja de lamaie”, a precizat Hald. “Au venit din regiunea mediteraneană şi ar fi fost uscaţi pentru a nu putrezi pe drumul spre nord”, a adăugat ea.

 

Dar, deşi locuitorii mâncau bine, nu şi-au pregătit mereu mâncarea suficient. Un examen microscopic a descoperit mai multe tipuri de paraziţi în latrine. Aceşti paraziţi “ar fi provenit din mâncare insuficient gătită şi oamenii care nu îşi spălau mâinile şi infectau mâncarea”, a spus Hald. Cu toate acestea, acest lucru nu a fost neobişnuit în acea perioadă.

 

„Infecţiile cu paraziţi au fost destul de frecvente în acele timpuri”, a spus Hald. Şi, chiar şi cu paraziţi, “studiul nostru arată că dieta din Copenhaga din anii 1680 a fost într-adevăr destul de sofisticată”, a spus ea.

 

Articol scris de Cristina Iacob, studentă în anul I la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării

 



SURSA

Lasă un comentariu

Captcha Captcha Reload